Criza climatică fără precedent cu care întreaga omenire se confruntă reprezintă astăzi cea mai mare ameninţare sistemică, cu toţii ne facem vinovaţi într-o anumită măsură de mare parte din poluarea existentă la nivel planetar. Astfel că în timp mişcările ce vizează durabilitatea mediului au luat din ce în ce mai mult amploare ca urmare a conştientizării consecinţelor devastatoare ale poluării şi încălzirii globale. Dorinţa de combatere a efectelor nocive asupra mediului, prin găsirea de noi alternative, a făcut ca popularitatea surselor de energie regenerabilă să crească tot mai mult. 

Cererea de energie la nivel mondial este în continuă creştere, iar pentru satisfacerea acesteia este extrem de important a se avea în vedere realizarea acestui obiectiv într-un mod cât mai sustenabil şi eficient posibil. Una dintre măsurile esenţiale adoptate este cea referitoare la înlocuirea energiei produse cu ajutorul combustibililor fosili cu cea regenerabilă. Îndepărtarea de sistemele clasice în vederea reducerii emisiilor de carbon şi orientarea spre sursele de energie regenerabilă precum cea solară, eoliană, geotermală şi altele reprezintă o tendinţă din ce în ce mai accentuată. Destinaţia fiind un viitor mai verde.

Evenimente precum pandemia, conflictele armate, schimbările climatice au făcut omenirea să înţeleagă faptul că dependenţa de combustibilii fosili trebuie depăşită, iar producerea unei energii cât mai curate, eficiente şi accesibile trebuie să fie principala preocupare a industriei de profil. Energia regenerabilă fotovoltaică se numără printre factorii importanţi ce contribuie în prezent şi vor continua să contribuie din ce în ce mai puternic la scăderea emisiilor de carbon, urmând ca în viitor să înlocuiască mare parte a centralelor pe cărbune şi gaz, ceea ce va contribui şi la o reducere a preţului energiei, pe termen lung. 

În ciuda evenimentelor globale care au afectat negativ mare parte dintre sectoarele industriale la nivel planetar, energia regenerabilă, respectiv sectorul energiei solare a devenit una dintre ramurile industriale cele mai dezvoltate din lume. Nevoia sporită de securitate energetică în contextul actual caracterizat de incertitudinea şi instabilitatea ce domină tabloul geopolitic global, incontestabilitatea schimbărilor climatice, fluctuaţia necontrolată a preţurilor la energia convenţională şi evoluţiile tehnologice din domeniul generării şi stocării energiei electrice din surse regenerabile de energie au contribuit la creşterea continuă a acestei industrii. Rata medie anuală de creştere a pieţei energiei solare între anii 2015-2020 a gravitat în jurul valorii de 15%.  În mai puţin de un deceniu, energia solară a devenit una dintre cele mai versatile şi ieftine soluţii, inovatorii din acest domeniu ducând-o tot mai departe, ceea ce face din energia solară o energie a viitorului. 

Costuri mai reduse şi accesibilitate crescută

Preţurile panourilor fotovoltaice au înregistrat o tendinţă descendentă, astfel că generarea energiei electrice folosind energia solară a devenit din ce în ce mai atractivă atât pentru gospodării cât şi pentru clienţii comerciali. În ultimul deceniu costul asociat panourilor fotovoltaice a scăzut cu peste 95%, costurile totale de investiţii s-au redus cu valori cuprinse între 77 şi 90%, în timp ce costurile cu generarea energiei electrice din această sursă s-au diminuat cu circa 85%. Costurile de generare ale energiei din surse fotovoltaice în UE se situează cu mult sub preţurile medii ale energiei obţinute din surse tradiţionale. În România costurile de generare a electricităţii din surse fotovoltaice de pe acoperişurile clădirilor sunt de aproape 3 ori mai mici decât prețul spot al energiei electrice din primele 4 luni ale anului. Energia solară reprezintă actualmente cea mai ieftină sursă de energie electrică din România. 

Interesul sporit faţă de această tehnologie din partea consumatorilor casnici, dar şi a celor industriali, intensificarea producţiei la nivel mondial, promovarea sa tot mai accentuată, politicile de subvenţionare a sistemelor fotovoltaice, politicile ce vizează reducerea emisiilor de carbon, avansarea cercetărilor din acest domeniu au contribuit la creşterea accesibilităţii acestui tip de tehnologie. Stocarea energiei solare pe bază de baterii devenind şi ea o soluţie fezabilă în vederea gestionării variabilităţii acesteia, în contextul reducerii costurilor cu acumulatorii cu peste 70% în ultimii 7 ani.

Fiabilitate crescută

Cu toate că iniţial costurile mari asociate sistemelor fotovoltaice, instabilitatea şi lipsa de eficienţă a tehnologiei în stadiile sale incipiente au determinat consumatorii să fie rezervaţi în a o adopta, cu timpul tehnologia a evoluat. Performanţele acestora privind capacitatea, eficienţa, durata de viaţă, greutatea, manevrabilitate şi independenţa sunt într-o continuă evoluţie. Cercetările în domeniu continuă, sub impulsul preocupărilor pentru protecţia mediului şi a securităţii şi eficienţei energetice. Noi materiale sunt experimentate în vederea reducerii dimensiunilor acestora, pentru a deveni mai subţiri, mai uşoare şi mai flexibile, evitând totodată riscul unor defecţiuni. Conductorii utilizaţi în sistemele de producere a energiei sunt la rândul lor un alt element ce se află în centru atenţiei cercetătorilor. Aceştia urmăresc realizarea unor panouri care să nu mai necesite astfel de conductori pentru transferarea energiei generate.

Integrarea Inteligenţei Artificiale

Preocupările referitoare la fiabilitatea reţelelor energetice, securitatea acestora, nevoia de adaptare la cererea tot mai mare de energie verde au făcut necesară adoptarea şi de către această industrie a unor soluţii precum machine learning, 5G, Inteligenţa Artificială sau cloud computing. Utilizarea 5 G fiind una dintre cele mai importante tendinţe specifice anului 2022, în ceea ce priveşte folosirea inteligentă a tehnologiei în sectorul energetic, pentru asigurarea unui grad mai mare de securitate şi fiabilitate conexiunilor dintre senzori şi contoarele inteligente, facilitarea încorporării surselor de energie regenerabilă în reţea şi utilizarea crescută a contoarelor inteligente pe dispozitive mobile.

Prin integrarea Inteligenţei Artificiale în produsele specifice sectorului energiei solare această industrie a ajuns să înregistreze inovaţii extraordinare. Spre exemplu utilizarea acesteia poate ajuta la o prognoză mai specifică a cererii şi o estimare mai bună a preţului, în vederea optimizării consumului de energie şi a performanțelor energetice ale clădirilor. Folosirea Inteligenţei Artificiale pentru o gestionare cât mai eficientă a energiei reprezintă un factor cheie pentru viitorul industriei, având în vedere imposibilitatea stocării acesteia pe termen lung.

Locuri de muncă

Creşterea susţinută a cererii de energie curată contribuie inevitabil la crearea de noi locuri de muncă în acest sector, nevoia de specialişti fiind din ce în ce mai mare. Numărul instalaţiilor fotovoltaice va depăşi numărul profesioniştilor capabili să se ocupe de instalarea, întreţinerea şi repararea acestora. România are un potenţial enorm în acest domeniu, ceea ce poate avea ca şi consecinţă o explozie a ofertei de locuri de muncă. Se estimează că până în anul 2030 vor fi create între 25.000 şi 50.000 de locuri de muncă în sectorul energiei solare, devenind astfel o ramură importantă a economiei naţionale. Tendinţă înregistrată şi la nivel mondial. 

Politici europene şi naţionale

Comisia Europeană intenţionează dublarea capacităţilor privind generarea de energie solară instalate la nivelul Uniunii Europene prin diverse programe de finanţare şi sprijin. Se urmăreşte reducerea emisiilor de carbon cu 45%, iar 50% din energie să provină din surse regenerabile până în 2030, prin accelerarea implementării la scară largă a surselor de energie solară şi reconstrucţia industriei europene de panouri fotovoltaice, ce ar trebui să aducă în reţea aproximativ 600 GW de energie solară fotovoltaică.  

La nivel naţional se are în vedere reducerea la 5% a TVA-ului pentru panourile solare, continuarea programului Casa Verde, Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede la rândul său lansarea unor serii de scheme de sprijin, în perioada 2022-2024,  pentru capacități suplimentare de energie din surse regenerabile care să stimuleze în principal micii producători şi IMM-urile, fără să excludă însă marii investitori. Se urmăreşte creşterea numărului şi rolului prosumatorilor în producţia de energie, creşterea eficienţei energetice, stimularea investiţiilor în special în zonele subexploatate.